Studiile în străinătate nu încep, neapărat, cu facultatea. Părinţii
care reuşesc să se desprindă de copii mai devreme au la dispoziţie sute
de şcoli private de prim-rang din întreaga lume, la preţuri de două ori
mai mici decât cele practicate de instituţiile particulare din România.
Dacă aţi văzut măcar câteva scene din seria cinematografică Harry
Potter, vă puteţi face, în mare, o imagine asupra sistemului de
învăţământ preuniversitar din Marea Britanie. În cele mai multe şcoli,
copiii, fie că au şase ani,fie 15, chiar se îmbracă în uniforme. Apoi,
există încă multe instituţii în care sunt acceptaţi numai băieţi sau
numai fete (de altfel, în peste o treime din şcolile britanice învaţă
doar elevi de acelaşi sex). Iar rugăciunea ţinută înainte de prima
îmbucătură, într-o sală de mese care aduce a biserică gotică, nu este
poveste, întrucât majoritatea şcolilor particulare sunt patronate de
diverse culte religioase, evident, majoritatea protestante. Toate aceste
detalii contribuie la reuşita sistemului britanic de învăţământ care a
ajuns cel mai performant din lume, după rata de acceptare a elevilor la
universităţile de prestigiu. Şi asta, deşi puţine şcoli britanice
pun accentul pe studiul formal, optând mai degrabă pentru dezvoltarea
componentei educaţionale denumite de ei „the other half"- activităţile
nonacademice. „Motto-ul nostru e că în fiecare dintre noi se află mult
mai mult decât am crede, motiv pentru care îi învăţăm pe copii şi alte
lucruri în afara celor care duc la excelenţa academică, lucruri care să
îi ajute să studieze, să lucreze şi să trăiască în secolul XXI", spune
Julia Booth, directoarea de marketing a liceului Cobham Hall, în cadrul
căruia jumătate din totalul elevilor este de altă naţionalitate decât
britanică. În acest segment de educaţie nonformală poate intra, în
principiu, orice, de la şah la cricket, de la cursuri de teatru la cele
de vioară sau chitară electrică, de la cursuri de pictură la cele de
design vestimentar. În ceea ce priveşte admiterea, potrivit
Ralucăi Milin, directoarea reprezentanţei din România a companiei
germane de consultanţă în educaţie Leading School EIB, „criteriile de
selecţie sunt foarte relaxate. Nu trebuie nici engleză să ştie foarte
bine." Aşadar, cam totul se reduce la componenta financiară, majoritatea
şcolilor din Marea Britanie percepând anual sume cuprinse între 7.000
şi 10.000 de euro. La prima vedere, tariful pare relativ ridicat, dar
trebuie ţinut cont de faptul că, pe lângă taxele de şcolarizare, aici
intră şi costul regimului de internat „cu normă întreagă" (cu alte
cuvinte, trei mese pe zi şi cazare pe tot timpul anului, inclusiv în
weekenduri şi vacanţe). Ulterior admiterii, pentru elevii străini,
accentul este pus pe asimilarea limbii engleze. Astfel, un copil care
ştie destul de bine limba participă, timp de un an, la cursuri paralele
de engleză, iar dacă nu are decât cunoştinţe precare ale limbii, urmează
o şcoală de vară anterior începerii anului academic. Una din şcolile de
vară recunoscute ca eficienţă este cea organizată de liceul Sherborne.
„Programul nostru este menit să-i ajute pe elevii care vor să înveţe în
Marea Britanie, iar cursurile nu sunt exclusiv de limbă engleză, ci şi
de istorie, geografie sau ştiinţe. Apoi, toţi profesorii, indiferent de
materia pe care o predau, au fost instruiţi pentru predarea englezei ca
limbă străină, iar fiecărui dascăl în parte nu-i revin mai mult de şase
elevi, selectaţi în funcţie de nivelul de cunoaştere a limbii şi de
vârstă, şi nu de naţionalitate", spune Alison Riley, din partea
departamentului de admiteri al Sherborne. Dacă nu vă place în
UK... Oferta pentru elevii străini este mult mai redusă în alte
state, singurele care îi fac concurenţă Marii Britanii fiind, din acest
punct de vedere, Germania şi SUA, care oferă condiţii de studiu şi taxe
de şcolarizare asemănătoare. Părinţii foarte pretenţioşi ştiu, probabil,
că cei mai bogaţi copii din lume studiază în Elveţia, unde costurile
anuale se pot ridica la 50.000 de euro (ca detaliu tabloid, aici a
studiat copilul creatoarei de modă Irina Schrotter, în timp ce fetele
Cameliei Şucu au optat pentru Marea Britanie). Iar părinţii mai liberali
pot alege ţările nordice. Spre deosebire de majoritatea şcolilor
occidentale, unde copiii se află sub supraveghere permanentă chiar şi în
timpul liber, aici elevilor li se oferă mai multă libertate: pot ieşi
în weekend fără să raporteze şi, după 16 ani, pot fuma, cu acordul scris
al părinţilor. Condiţiile de admitere sunt, şi aici, accesibile:
„Dacă elevul este încă în gimnaziu, îi vom da un test care să ne indice
potenţialele sale aptitudini de învăţare", spune Herman Voogd,
directorul singurei şcoli internaţionale din Olanda, International
School Eerde. Ține să sublinieze cuvântul „potenţial" ca fiind relevant
pentru profilul instituţiei pe care o conduce, în care copiilor nu li se
cer rezultate şcolare deosebite, ci un set de valori în concordanţă cu
cel al şcolii. Mai mult, dacă elevul studiază deja la un liceu din
România, „în principiu, vor fi automat acceptaţi, chiar dacă nivelul de
cunoaştere a limbii engleze este slab." De ce ar trebui să opteze un
părinte român pentru International School Eerde? „Garantăm 100%
obţinerea diplomei de bacalaureat internaţional de către toţi elevii,
fiecare copil care absolvă liceul nostru cunoaşte perfect engleza şi
olandeza, toţi elevii au propriul laptop. Şi, nu în ultimul rând, avem
în echipă un profesor vorbitor de limba română." Din păcate,
taxele anuale în regim de internat total sunt aici de 24.500 de euro. 18.600
de euro este taxa percepută anual pentru anii de liceu de către
American International School of Bucharest Avantajele învăţământului privat
|