La 20 de ani dupa reinventarea democratiei in Europa de Est, valul de
pe tabu-urile comuniste a fost ridicat, iar istoria comunismului este
predata in scoli, unde pedagogii trebuie sa le explice elevilor de ce
comunismul a rezistat atat de mult timp, daca era "rau", comenteaza AFP,
citata de Newsin.
"Elevii mei au constatat prin propriile cercetari ca 80% dintre
adultii interogati regreta epoca comunista, fara somaj ori probleme
financiare", spune Kina Kotlarska, profesor de istorie la
Gorna-Oriahovitza, in Bulgaria. Ea le explica aceasta "nostalgie"
elevilor, prin "dificultatile tranzitiei carora adultii trebuie sa le
faca fata". Trecerea de la comunism la economia de piata in Europa
de Est a fost insotita de crize economice, sociale si politice. In
paralel, scoala a ales sa ridice tabu-urile vietii cotidiene in
comunism, prin numeroase fotografii, marturii si facsimilari de
documente , incercand totodata sa ramana obiectiva. "Unele documente
arata mai ales cum puterea se infiltra pana in relatiile familiale",
subliniaza György Németh, profesor de istorie la Budapesta. In Polonia,
multe documente pun in valoare anumite caracteristici ale epocii, cum a
fi bonurile alimentare ori rafturile goale ale magazinelor. Dincolo
de marturiile parintilor si lectura manualelor scolare, "elevii din
Romania se intreaba de ce regimul a durat atat de mult timp, daca era
rau", spune Denisa Radu, profesor de istorie intr-un liceu din
Bucuresti. In Bulgaria, modelul totalitarismului lui Stalin, care
nu tolera nicio critica, este astazi descris in manualele scoalre ca o
"suprimare a pluralismului politic, impunerea rolului conducatorului
partidului comunsit si nerespctarea drepturilor cetatenilor". In
Republica ceha, elevii invata ca o mare parte a populatiei traia intr-un
context de "loialitatea sau pasivitate" fata de regim. "Am avut
sansa de a nu avea o disciplina de cazarma, de a nu ne taia parul pentru
scoala si de a nu-l venera pe Lenin", subliniaza Clara Dimitrova,
liceana din Sofia, vorbind despre absurditatile epocii, de care
generatia ei a scapat. Caderea tabu-urilor este cea care face
diferenta intre manualele liceenilor din anii 2000 si cele ale
parintilor lor. In Letonia, ceea ce se numea in anii 1940 "atasarea
voluntara de URSS" se numeste acum "ocupatia sovietica", iar
deportarile, altadata trecute sub tacere, figureaza acum in programa. In
Polonia, programa scolara tinde sa deculpabilizeze populatia,
distingand societatea, "victima" a regimului, de puterea comunista
impusa din afara, de URSS. Miscarile de lupta contra puterii, dur
reprimate in spatele Cortinei de fier, sunt acum puse in valoare, cum ar
fi sindicatul Solidarnosc in anii 1980. In Ungaria, miscarea
anti-sovietica din 1956 nu mai este, in manualele de astazi, "o
contra-revolutie". Bilantul represiunilor staliniste in Bulgaria -
2.730 de condamnati la moarte executati in cinci luni, intre 1955 si
1946, si 4.500 de persoane trimise in lagare in 1949 - figureaza in
cartile elevilor. In Republica ceha, liceenii invata despre cele trei
milioane de germani sudeti care au fost expulzati din Cehoslovacia dupa
cel de-al doilea razboi mondial, sub acuzatia colectiva ca ar fi
colaborat cu nazistii.
|